Piscina din Ihme-Zentrum

© Matthias Kothe

Căutați și veți găsi

De fapt, acesta a fost dintotdeauna motto-ul Centrului Ihme. Imensa clădire din beton este, în multe locuri, atât de sinuoasă și de greu de parcurs, încât trebuie să ai un simț al orientării foarte bun pentru a nu te rătăci imediat în acest complex care, între timp, a devenit în multe locuri dărăpănat. Și unde se află, sau mai bine zis unde se afla, presupusa piscină? Vânătoarea de comori începe încă de la intrarea în Ihme-Zentrum, care se întinde pe mai multe niveluri, atât în înălțime, cât și în adâncime, și transpune lucrurile obișnuite într-o altă dimensiune: în timp ce parcarea subterană se află la nivelul străzii și la nivelul de dedesubt, galeria comercială se află la primul etaj de deasupra și este (sau a fost odată) accesibilă prin scări rulante și pasarele.

Cine intră acum în Ihme-Zentrum pe strada Spinnereistraße, din nord, vizavi de cele trei „Drei warmen Brüdern” ale centralei termice Linden, se află de fapt la nivelul etajului superior al parcării subterane și se plimbă pe trotuarul îngust în direcția Schwarzer Bär, cu priveliștea spre râul Ihme, mergând drept de-a lungul unui perete netencuit din piatră de var albă – iar exact în spatele acestuia se spune că s-ar fi aflat piscina în care nu s-a înotat niciodată. Se pare că această piscină fantomatică a servit, în anii 1980, drept arhivă pentru serviciile publice din Hanovra. Nimic din toate acestea nu mai sugerează astăzi acest lucru în pasajul care pare sinistru de întunecat, cu gardurile sale de șantier, stâlpii de beton lustruit și pereții din scânduri. Chiar nimic?

© Matthias Kothe

Nu aici și nu chiar: cine merge de la zidul din cărămidă de calcar mai departe spre intrarea principală a școlii de arte marțiale Lee-Gym ajunge, după câțiva pași, la stânga, la o scară în spirală îngustă care urcă. Urcând ultima treaptă, se ajunge la nivelul de deasupra fostei galerii comerciale, acum dărăpănată și complet închisă. În mijlocul golului dezolant de sub picioare și al micului idil din verdeața de la etajul superior, se pot vedea fostele guri de aerisire ale piscinei care nu a fost niciodată pusă în funcțiune – recunoscute după grilajele de aerisire vopsite în galben, care ies în evidență pe fundalul lambriului din lemn de culoare maro închis. Cine se uită mai atent va remarca și priveliștea grandioasă de acolo sus, spre acoperișurile centrului orașului. 

Când un plan se transformă în utopie

Un alt secret de domeniu public al Centrului Ihme, care, de altfel, a fost construit pe terenurile fostei țesătorii mecanice, închise în 1961, și ale fabricii de praf de copt și pâine din Linden, este faptul că: Complexul a fost proiectat, în ansamblu și în special în zona Ihmeplatz, astfel încât să poată fi construit ulterior un tunel de metrou sub fundație pentru linia D planificată a tramvaiului Üstra din Hanovra. După cum se știe, acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent, la fel cum nu s-a întâmplat nici inaugurarea piscinei planificate și, din păcate, nici renovarea și revitalizarea, așteptate de ani de zile, a „orașului din oraș” cu o suprafață de aproximativ 285.000 de metri pătrați.