Este absolut necesar să se accelereze ritmul de construire a parcurilor eoliene, dacă se dorește nu doar menținerea, ci și creșterea cantității de energie eoliană produsă în Germania. În prezent, există aproximativ 30.000 de turbine eoliene pe întreg teritoriul Germaniei. Aproximativ jumătate dintre acestea ar putea fi scoase din funcțiune în următorii zece ani, de exemplu din cauza expirării subvențiilor prevăzute de Legea privind energia regenerabilă (EEG) sau a învechirii componentelor tehnice.
Proiectul de cercetare „WindGISKI”
Dar care sunt zonele potrivite pentru modernizarea sau construirea de noi parcuri eoliene? Unde există nu doar spațiu suficient, ci și suficientă acceptare din partea populației pentru ca proiectele locale de extindere a energiei eoliene să aibă succes? Un consorțiu format din reprezentanți ai mediului științific și ai mediului de afaceri își propune să răspundă la această întrebare în cadrul proiectului de cercetare „WindGISKI”.
Sistem de informații geografice privind perspectivele de succes ale proiectelor de extindere a energiei eoliene
Obiectivul este acela de a dezvolta un sistem de informații geografice care, cu ajutorul inteligenței artificiale, să calculeze pentru fiecare colț al Germaniei cât de promițătoare vor fi proiectele de extindere a energiei eoliene în acele zone. În cadrul prognozei nu sunt luați în considerare doar factori obiectivi, cum ar fi distanța față de așezări sau prezența vântului, ci, pentru prima dată, sunt incluși în evaluare și factori demografici și sociologici cuprinzători. Printre aceștia se numără, de exemplu, orientarea politică din regiune, vârsta medie, nivelul de educație și multe altele. De asemenea, este luat în considerare și numărul de parcuri eoliene existente până în prezent.
Studiu de fezabilitate
Un studiu de fezabilitate realizat de Institutul pentru Producție Integrată din Hanovra (IPH) gGmbH și Nefino GmbH în vara și toamna anului 2020 a demonstrat că această abordare este promițătoare. Cercetătorii au analizat date din proiecte anterioare de energie eoliană și au identificat anumite corelații. Cu toate acestea, aceste corelații nu sunt neapărat liniare. Astfel, în regiunile în care există deja câteva parcuri eoliene, populația este, în principiu, mai deschisă față de alte proiecte de construcție – însă, dacă acestea devin prea numeroase, crește probabilitatea apariției unei rezistențe. Regiunile cu o proporție ridicată de cetățeni conștienți de protecția mediului sunt, de regulă, mai deschise față de parcurile eoliene, dar și aici rezistența poate crește, de exemplu, atunci când intervin preocupări legate de protecția speciilor.
Inteligența artificială și explorarea datelor
Probabilitatea de realizare depinde, așadar, de numeroși factori diferiți, care, în plus, se influențează reciproc. Pentru a identifica relațiile complexe, în cadrul proiectului de cercetare „WindGISKI” se utilizează inteligența artificială, precum și metode de explorare a datelor. Ca bază sunt utilizate date din proiecte anterioare de extindere a energiei eoliene. Astfel, inteligența artificială este antrenată până când poate reproduce șansele de succes și durata de realizare. Ulterior, aceasta poate face prognoze pentru viitor și poate prezice probabilitatea de realizare a proiectelor de energie eoliană pentru zonele cu potențial din fiecare regiune din Germania – acesta fiind obiectivul oamenilor de știință.
Identificarea zonelor promițătoare pentru proiecte de energie eoliană
Sistemul de geoinformații care urmează să fie dezvoltat în cadrul proiectului de cercetare are rolul de a oferi soluții pentru două probleme. Pe de o parte, acesta ar trebui să faciliteze identificarea zonelor promițătoare pentru viitoarele proiecte de energie eoliană. Pe de altă parte, sistemul poate contribui la identificarea obstacolelor care frânează dezvoltarea în alte regiuni și a modalităților de eliminare a acestora. Ambele aspecte contribuie la accelerarea dezvoltării energiei eoliene în Germania.
Instituții de cercetare participante
La proiectul „WindGISKI” participă în total 8 instituții de cercetare, întreprinderi și asociații:
- Institutul de Statică și Dinamică al Universității Leibniz din Hanovra coordonează proiectul în calitate de coordonator al consorțiului,
- Institutul pentru Producție Integrată din Hanovra (IPH) gGmbH,
- Nefino GmbH,
- fk-wind, Institutul pentru Energie Eoliană al Universității din Bremerhaven,
- Asociația Regională pentru Energii Regenerabile din Lower Saxony | Bremen (LEE),
- Grupul de lucru ARSU pentru cercetare regională în domeniul structurilor și mediului S.R.L.,
- Institutul de Prelucrare a Informației al Universității Leibniz din Hanovra și
- Catedra de Organizare și Inovare a Universității Carl von Ossietzky din Oldenburg.
Durată de trei ani
Proiectul colaborativ, care beneficiază de o finanțare totală de două milioane de euro, a demarat la 1 decembrie 2021 și are o durată de trei ani. Acesta este finanțat de Ministerul Federal al Mediului, Protecției Naturii, Securității Nucleare și Protecției Consumatorilor (BMUV) în cadrul programului de finanțare „KI-Leuchttürme”. Organismul responsabil de proiect este Zukunft – Umwelt – Gesellschaft (ZUG) gGmbH.
Mai multe informații despre proiect sunt disponibile pe site-ul windgiski.iph-hannover.de.
Despre IPH
Institutul pentru Producție Integrată din Hanovra (IPH), societate cu răspundere limitată fără scop lucrativ, desfășoară activități de cercetare și dezvoltare în domeniul tehnologiei de producție. Societatea a fost înființată în 1988 în cadrul Universității Leibniz din Hanovra. IPH oferă servicii de cercetare și dezvoltare, consultanță și calificare în domeniile tehnologiei proceselor, automatizării producției, logisticii și produselor XXL. Printre clienții săi se numără companii din sectoarele de fabricare a uneltelor și matrițelor, construcții de mașini și instalații, aeronautică și aerospațială, precum și din industria auto, electrică și de forjare.
Compania are sediul în Parcul Științific și Tehnologic – Science Area 30X, situat în nord-vestul orașului Hanovra, și are în prezent aproximativ 75 de angajați, dintre care circa 30 sunt membri ai personalului științific.
(Publicat: 13 ianuarie 2022)