Pe urmele inventatorilor și pionierilor celebri

Numeroși inventatori și pionieri provin din Hanovra, iar numeroase invenții au fost realizate în acest oraș. Porniți într-o „călătorie a inovațiilor” prin Hanovra.

Cord Broyhan

© domeniul public

Cord Broyhan s-a născut în Gronau. După ce a învățat meseria de berar în Hamburg, s-a mutat la Hanovra în 1524. La Hanovra, a modificat rețeta berii maro închisă în stil hamburger și, pe 31 mai 1526, a inventat o nouă bere maro deschisă, numită „Broyhan-Bier”. Aceasta a devenit un produs de export de succes al orașului, iar Cord Broyhan a devenit un om înstărit. El a cumpărat „Broyhanhaus”, clădirea care se află și astăzi în centrul vechi, la adresa Kramerstraße 24. În 1546, berarii s-au reunit într-o breaslă. Din aceasta a luat naștere actuala berărie „Gilde Brauerei”, situată pe strada Hildesheimer Str. 132. În același an a fost bătut pentru prima dată „Broyhan-Taler”. Imaginea monedei „Broyhan-Taler” împodobește și astăzi fiecare sticlă a berăriei Gilde.

Emil și Joseph Berliner

Emil Berliner s-a născut la 20 mai 1851, iar fratele său, Joseph, la 22 august 1858, în Hanovra. După ce și-a terminat studiile la Wolfenbüttel și a urmat un stagiu de ucenicie în domeniul comercial, Emil a emigrat în SUA. Între 1881 și 1883, Emil Berliner a vizitat Hanovra. Acolo a înființat, împreună cu fratele său Joseph Berliner, prima societate europeană de producție a componentelor telefonice, J. Berliner Telephongesellschaft. Întors în SUA, Emil Berliner a inventat, în 1887, discul fonografic și gramofonul. Ulterior, Emil Berliner a înființat împreună cu fratele său, la Hanovra, o companie de producție de discuri, numită Deutsche Grammophon-Gesellschaft. Joseph Berliner a condus fabrica și a produs în 1898 primele discuri în serie. Clădirea fabricii se află și astăzi pe strada Podbielskistraße nr. 164 și este utilizată ca „Grammophon-Büropark”

Karl Jatho

© Aeroportul din Hanovra

Karl Jatho s-a născut la 3 februarie 1873 în Hanovra. În 1896 a început să construiască planoare. Se spune că, la 18 august 1903, adică cu patru luni înaintea fraților Wright, a reușit să efectueze un zbor motorizat cu „Jatho-Drachen” pe Vahrenwalder Heide din Hanovra. Totuși, acest lucru este contestat în cercurile de specialitate. Cu toate acestea, „Jatho-Drachen” a fost primul avion din istorie dotat cu un scaun pentru pilot, o centură de siguranță pentru fixarea pilotului și cu capacitatea de a se deplasa prin forțe proprii. Începând din 1907, Jatho și-a expus aparatele de zbor la saloanele aeronautice, dar nu a zburat niciodată acolo. Abia în 1909 a reușit, cu „Jatho-Drachen” nr. 4, primul zbor motorizat confirmat de presă. În 1910 a prezentat o replică a avionului Bleriot. Ulterior, a construit și alte avioane, precum „Stahltaube” din 1911 și monoplana Jatho din 1913. În același an, Jatho a deschis „Hannoversche Flugzeugwerke” și, la scurt timp după aceea, o școală de zbor. Însă, întrucât armata nu a manifestat niciun interes, ambele au fost închise din nou în 1914. Jatho a murit la 8 decembrie 1933, la Hanovra. Karl Jatho a primit numeroase onoruri postume. Astfel, terminalul General Aviation de la Aeroportul din Hanovra a fost numit după el, iar o replică a zmeului Jatho din 1903 se află în expoziția permanentă „Lumea aviației” de acolo. În fața administrației aeroportului se află un monument comemorativ dedicat lui Jatho. În Muzeul Aviației din Laatzen-Hannover se află un dioramă care ilustrează momentul decolării zmeului lui Jatho. O altă placă comemorativă se află în cartierul Hannover-List, pe malul nordic al canalului Mittelland, între Reiterstation și Lister Bad, pe fosta Vahrenwalder Heide, unde astăzi se află grădini de agrement

Hugo Haase

© Karl Johaentges

Cel care avea să devină mai târziu „regele caruselurilor” s-a născut la 1 iunie 1857 în Winsen/Luhe. Cu atracțiile sale, a revoluționat târgurile din epoca sa. A înființat două întreprinderi, una în Harz și una în Leipzig. În 1909, Haase și-a mutat fabrica de la Leipzig la Hanovra. După ce lansase anterior „Karussellpalast” (1902) și caruselul cu trepte „El Dorado”, la Hanovra au fost construite numeroase alte noutăți, cum ar fi, de exemplu, un montagne russe transportabil. Hugo Haase a adus, de asemenea, auto-skuterul în Europa și a introdus acolo, la fel ca în cazul multor alte carusele, numeroase inovații. Multe dintre atracțiile sale erau prezente în fiecare an la Festivalul Tirului din Hanovra. Hugo Haase a murit la 13 septembrie 1933 la Hanovra, mormântul său aflându-se în cimitirul municipal Engesohde. De trei ori pe an, spiritul lui Haase plutește încă deasupra Schützenplatz-ului din Hanovra, când, la cea mai mare sărbătoare de primăvară din Lower Saxonia, la cea mai mare sărbătoare a trăgătorilor din lume și la cel mai mare Oktoberfest din nordul Germaniei, se învârt atracții ultramoderne și nostalgice.

Walter Bruch

© hannover.de

Walter Bruch s-a născut pe 2 martie 1908 în Neustadt an der Weinstraße. După ce lucrase deja la Telefunken în Berlin, s-a întors la Telefunken în 1950, însă nu la Berlin, ci la Hanovra. Acolo a condus laboratorul de cercetare fundamentală pentru tehnologia receptoarelor, în cadrul căruia a fost dezvoltat sistemul de televiziune color PAL, pentru care s-a depus cererea de brevet la 31 decembrie 1962. Walter Bruch a prezentat pentru prima dată televiziunea color PAL experților Uniunii Europene de Radiodifuziune (EBU) la 3 ianuarie 1963. Vechea clădire a companiei Telefunken este monument istoric și se află pe strada Göttinger Chaussee nr. 76. Walter Bruch a decedat la 5 mai 1990 în Hanovra, mormântul său aflându-se în cimitirul municipal Engesohde.

Ferdinand Sichel

© hannover.de

Ferdinand Sichel s-a născut la 29 septembrie 1859 în Hanovra. Încă din perioada în care lucra în întreprinderea părinților săi, Ferdinand Sichel se familiarizase cu procesul complicat de fabricare a pastelor de tapet și a cleiurilor. El dorea să simplifice întregul proces. În cele din urmă, a reușit să facă o descoperire revoluționară: în 1888, Sichel a inventat în Hanovra prima pastă de tapet gata de utilizare. În anul 1889, și-a înființat propria întreprindere în cadrul fabricii părintești de la adresa Große Packhofstraße 39 din Hanovra, sub denumirea de „Arabinwerk, Chemische Fabrik Hannover”. Cererea era atât de mare, încât a fost necesară extinderea producției. În 1897, au fost construite noi instalații de producție în Limmer (astăzi un cartier al orașului Hanovra), iar firma a fost redenumită „Ferdinand Sichel în Limmer”. Afacerea a cunoscut un avânt, iar „Sichel-Werke” a continuat să se extindă. Ferdinand Sichel a decedat pe 4 august 1930, la Hanovra. Mormântul său se află în cimitirul evreiesc din Hanovra-Bothfeld. În 1962, fabrica a fost preluată de Henkel AG & Co. KGaA. Fabrica funcționează și astăzi și se află pe strada Sichelstraße nr. 1.

Hermann Bahlsen

© Bahlsen

Hermann Bahlsen s-a născut la 14 noiembrie 1859 în Hanovra. În 1889 a înființat „Hannoversche Cakesfabrik H. Bahlsen”. El dorea să comercializeze în Europa continentală „Cakes”-urile pe care le descoperise anterior în Anglia. Cel mai faimos produs al fabricii a fost și este, fără îndoială, biscuitul cu unt Leibniz. În 1905, Bahlsen a fost primul producător din Europa care a trecut la producția pe bandă rulantă. În 1911 sau 1912 (sursele nu sunt pe deplin sigure în această privință), cuvântul „Keks”, inventat de Bahlsen, a fost în sfârșit inclus în dicționarul Duden, înlocuind de atunci încolo cuvântul englezesc „Cakes”. Fosta fabrică de biscuiți Bahlsen servește astăzi drept sediu administrativ al grupului și se află pe strada Podbielskistraße nr. 11. Bahlsen a murit la 6 noiembrie 1919, la Hanovra.

Gottfried Wilhelm Leibniz

© HMTG

Gottfried Wilhelm Leibniz s-a născut la 21 iunie 1646 în Leipzig. În 1676 a venit la Hanovra și, doi ani mai târziu, a fost numit consilier de curte. Leibniz este considerat un geniu universal al epocii sale. Printre invențiile sale se numără o mașină de calcul și sistemul dual, care stă la baza computerelor actuale. De asemenea, el a dezvoltat calculul infinitezimal. În acest sens a existat o lungă dispută, deoarece și Sir Isaac Newton este considerat inventatorul calculului infinitezimal. Cercetările au arătat că Leibniz și Newton au dezvoltat calculul infinitezimal independent unul de celălalt și fără ca unul să știe de celălalt. Leibniz a lăsat multe urme în Hanovra. O listă detaliată cu descrieri o găsiți aici. Leibniz a murit pe 14 noiembrie 1716 la Hanovra. Mormântul său se află în Biserica Neustädter Hof- und Stadtkirche.

Karl Pollich și Fidelis Böhler

© LHH

Karl Pollich s-a născut pe 7 aprilie 1892 în Baisingen, iar Fidelis Böhler s-a născut în 1887 în Friedingen (Langenenslingen). Ambii au devenit ulterior proiectanți la Hanomag din Hanovra și au dezvoltat în 1925 autoturismul mic Hanomag 2/10 PS, care a devenit cunoscut sub numele de „Kommissbrot”. Particularitatea acestui autoturism mic era faptul că era fabricat integral pe linia de asamblare. După ce Opel își producea deja modelul „Laubfrosch” pe linia de asamblare începând din 1924, Hanomag 2/10 PS a fost primul autoturism mic fabricat pe linia de asamblare în Germania. Un exemplar al modelului Hanomag 2/10 PS poate fi admirat și astăzi la Muzeul de Istorie din Hanovra

Georg Madelung

© Louise Kreth

Georg Madelung s-a născut la 31 iulie 1889 în Rostock. În 1921 și-a obținut titlul de doctor în inginerie mecanică la Universitatea Tehnică din Hanovra. Acolo a proiectat un planor care urma să devină cunoscut mai târziu sub numele de HAWA Vampyr. Aeronava a fost proiectată de foștii piloți din Primul Război Mondial Arthur Martens, Fritz Hentzen și Walter Blume, care erau toți, la acea vreme, studenți ai Institutului de Tehnică Aeronautică al Universității Tehnice din Hanovra. Sub conducerea lui Hermann Dorner, aeronava a fost construită la Fabrica de Vagoane din Hanovra (HAWA). HAWA Vampyr este considerat strămoșul planorelor moderne. O machetă a avionului se află la Muzeul Aviației din Laatzen-Hannover

Franz Kruckenberg

Franz Kruckenberg s-a născut pe 21 august 1882 în Uetersen. A fost un pionier al transportului feroviar de mare viteză. El a proiectat legendarul „Schienenzeppelin”, care a fost construit în 1930 la atelierul de reparații feroviare din Hannover-Leinhausen. Particularitatea acestui tren era faptul că era propulsat de o elice situată la pupa. La 21 iunie 1931, „Schienenzeppelin” a stabilit un record mondial de viteză de 230,2 km/h. Acest record a fost depășit abia în 1955. Clădirile atelierului de reparații feroviare din Hannover-Leinhausen, care nu mai este în funcțiune, există și astăzi.

Konrad Dannenberg

© HMTG / Haase

Pionierul în domeniul rachetelor s-a născut pe 5 august 1912 în Weißenfels (provincia Saxonia). A absolvit liceul la Școala Luther din Hanovra. Ulterior, a studiat ingineria mecanică la Universitatea Tehnică din Hanovra (actuala Universitate Gottfried Wilhelm Leibniz). Încă de pe atunci, s-a ocupat, printre altele, de tehnologia sistemelor de propulsie. În 1931, Dannenberg a devenit membru al Societății pentru Cercetarea Rachetelor – Grupul Hanovra (GEFRA), fondată de Albert Püllenberg. Din cadre de bicicletă, Dannenberg a construit motoare de rachetă cu motor diesel. În 1932 s-a înscris în NSDAP, a devenit soldat și, în 1940, s-a alăturat echipei de motoare a lui Walter Thiel la Centrul de Cercetare al Armatei din Peenemünde, unde a lucrat în principal la propulsia rachetei A4. În cadrul operațiunii „Overcast”, s-a mutat în 1945 în SUA, împreună cu Wernher von Braun și alți 117 colaboratori. În SUA, a devenit la NASA director adjunct de dezvoltare al programului de rachete Saturn. Astfel, Dannenberg a participat la construirea „rachetei lunare” Saturn V pentru programul Apollo.

Elly Beinhorn

Pioniera aviației s-a născut la 30 mai 1907 în Hanovra. După terminarea studiilor, a contactat Aeroclubul din Hanovra pentru a urma o pregătire ca pilot. Acesta a refuzat însă, deoarece la acea vreme doar bărbații aveau dreptul să devină piloți. Așa că s-a dus la Berlin, unde a urmat pregătirea de pilot. La început a devenit o pilotă de acrobație aeriană foarte solicitată, până când, în 1931, a efectuat primul zbor în Africa. În 1932 a avut loc zborul în jurul lumii în solitar, în cadrul căruia Hanovra a fost una dintre stațiile sale. În 1933 a urmat al doilea zbor în Africa, în 1934 călătoria în America, iar în 1935 zborul record peste două continente în 24 de ore. Între 1935 și 1939 au urmat alte zboruri pe distanțe lungi. Beinhorn a realizat înconjurarea lumii în zbor solitar în 1932 la bordul unui avion monomotor Klemm L 25 D. Un avion de acest tip se află astăzi și la Muzeul Aviației din Laatzen-Hannover.

Lazar Schargorodsky

© Capitala statului Hanovra

Proiectantul s-a născut în 1882 la Odessa. La Hanovra a devenit proiectant-șef la Hanomag și a proiectat acolo, printre altele, în 1939, automobilul aerodinamic Hanomag, care a stabilit în acel an patru recorduri mondiale de viteză pentru autoturismele cu motor diesel. Astfel, în 1939, Karl Haeberle, directorul departamentului sportiv al Hanomag și inginer, a atins cu acest vehicul viteza de 165 de kilometri pe oră în cadrul „Săptămânii recordurilor” de la Dessau. Din păcate, vehiculul s-a pierdut în haosul războiului. Cu toate acestea, mașina aerodinamică a fost reconstruită de Grupul de lucru pentru istoria tehnicii și industriei din regiunea Hanovra, precum și de Asociația Hanomag. De atunci, vehiculul este expus la evenimente selectate

Max Valier

Astronomul, scriitorul și pionierul tehnologiei rachetelor s-a născut la 9 februarie 1895 în Bolzano. Pentru a-și pune în practică planurile privind rachetele, avea nevoie de un finanțator și s-a adresat numeroaselor întreprinderi și asociații. În 1927, Valier a reușit în cele din urmă să găsească un susținător cu resurse financiare solide în persoana lui Fritz von Opel, industriaș din domeniul auto, sportiv și pilot de curse. În 1928 au avut loc pe tronsonul de cale ferată Isernhagen-Burgwedel (care astăzi face parte din regiunea Hanovra) primele încercări cu vagoane propulsate de rachete. La 4 august 1928, testele au fost întrerupte după ce al patrulea vagon cu rachetă a explodat în timpul unei curse de încercare. În noiembrie, însă, cursele de testare au fost reluate, de data aceasta la Berlin.

Georg Friedrich Grotefend

© HMTG

Georg Friedrich Grotefend s-a născut la 9 iunie 1775 în Münden (astăzi: Hann. Münden). A studiat filologia și teologia la Göttingen, unde a activat ca profesor asistent. În urma unui pariu, în 1802 a descifrat primele cuvinte dintr-o inscripție în scriere cuneiformă. În 1821 s-a mutat la Hanovra, unde a ocupat funcția de director al Liceului (actualul Kaiser-Wilhelm- und Rats Gymnasium), devenind cetățean de onoare al orașului. A murit la 15 decembrie 1853 în Hanovra, mormântul său aflându-se în cimitirul Gartenfriedhof. Opera sa principală o constituie lucrarea „Neuen Beiträge zur Erläuterung der persepolitanischen Keilschrift” (Noi contribuții la explicarea scrierii cuneiforme din Persepolis), publicată în 1837.

Carl Hornemann

Chimistul și antreprenorul s-a născut la 29 martie 1811 în Hanovra. După ce a studiat chimia la școlile politehnice din Hanovra și München, a început în 1838 să producă vopsele pentru artiști în Groß Munzel. Aceasta a marcat înființarea companiei Pelikan AG. În 1842, Hornemann s-a mutat în orașul său natal, Hanovra, și și-a extins acolo gama de produse. Gama de produse includea culori pentru studiu, culori pentru copii și acuarele pentru artiști. O inovație a companiei Pelikan a fost cerneala lichidă, care până atunci era disponibilă doar sub formă de cerneală în baston. Începând cu 1895, gama de produse a fost extinsă semnificativ. Pe lângă cerneală, se produceau acum și articole de birou. Cerneala ferogalică „4001”, lansată pe piață în 1898, a devenit în anii următori cea mai vândută cerneală din lume. În 1994, producția a fost oprită la Hanovra și mutată la Peine. Fosta fabrică este cunoscută astăzi sub numele de „Pelikan-Viertel” și găzduiește, printre altele, restaurante, un hotel, birouri și Turnul de cerneală Pelikan.

Ilse Knott-ter Meer

© Universitatea Leibniz (Sursă)

Inginera licențiată s-a născut la 14 octombrie 1899 în Hanovra. După absolvirea liceului, a studiat ingineria mecanică între 1919 și 1922 la Universitatea Tehnică din Hanovra, astăzi Universitatea Gottfried Wilhelm Leibniz, și între 1922 și 1924 la Universitatea Tehnică din München. În 1924, Ilse ter Meer și-a finalizat studiile de inginerie mecanică la Universitatea Tehnică din München. A fost astfel una dintre primele două femei ingineri mecanici din Germania. În 1925, a devenit, de asemenea, primul membru feminin al Asociației Inginerilor Germani (VDI).

Mary Wigman

© LHH

Dansatoarea, coregrafa și profesoara de dans s-a născut la 13 noiembrie 1886 în Hanovra. Și-a petrecut copilăria și o parte din tinerețe în Hanovra. După ce a locuit o perioadă în Anglia, Olanda și Lausanne, a studiat gimnastica ritmică la Hellerau în perioada 1910–1911, dar a întrerupt studiile. Ulterior, a locuit la Roma și la Berlin. În cele din urmă, în 1913, s-a înscris la Școala de Artă a lui Rudolf von Laban de pe Monte Verità, în Elveția. Mary Wigman și-a prezentat primele dansuri în public la München. Wigman a cunoscut succesul în 1919, odată cu spectacolele sale de la Hamburg și Dresda. Ea a făcut cunoscută la nivel internațional dansul expresiv sub denumirea de „New German Dance” și a devenit una dintre cele mai influente pionierele dansului expresiv-ritmic. Casa părintească a lui Mary Wigman se află pe strada Schmiedestraße nr. 33 din Hanovra.

Ferdinand von Lindemann

Matematicianul s-a născut la 12 aprilie 1852 în Hanovra. Locuința sa se afla pe fosta stradă Langestraße nr. 26, astăzi Leibnizufer nr. 13-15. A petrecut acolo primii doi ani din viață, înainte ca familia să se mute la Schwerin. Von Lindemann a studiat matematica la Göttingen. De-a lungul vieții, a locuit și a activat în numeroase alte orașe, printre care München, Würzburg și Freiburg. În 1882, a descoperit că cuadratura cercului nu este posibilă cu compasul și rigla. Astfel, a rezolvat una dintre cele mai vechi probleme matematice. În onoarea lui von Lindemann, în fața clădirii de la Leibnizufer 13-15 se află o placă comemorativă.

Charles Feltman

Charles Feltman se numea de fapt Karl Feldmann și s-a născut în 1841 la Hanovra. La vârsta de 15 ani, acest brutar de meserie a emigrat în SUA și s-a stabilit la New York. Acolo, în 1867, a inventat hot-dogul în forma sa actuală, vânzând dintr-o căruță manuală pe Coney Island cârnați într-o chiflă cu varză. Karl Feldmann și-a schimbat numele în Charles Feltman și a devenit om de afaceri. Afacerea cu hot dog-uri a cunoscut un boom, iar în 1871 a deschis „Feltman’s Restaurant and Beer Garden”, care a devenit în cele din urmă cel mai mare complex de restaurante din lume la acea vreme, cu nouă localuri, o terasă cu două baruri și un hotel dotat cu sală de bal, baie publică și cinematograf în aer liber. Și în Hanovra există astăzi puncte de vânzare de hot-dog, în special la numeroasele festivaluri populare, de stradă și de cartier, dar și sporadic în peisajul urban.

Bulli și Käfer

© Volkswagen AG

Chiar dacă cei doi nu sunt ființe vii din carne și oase, nimeni nu va putea contesta faptul că amândoi sunt personalități autentice, care au marcat generații întregi. Autobuzul VW sau VW Transporter, cunoscut sub numele de „Bulli”, a ieșit pentru prima dată de pe linia de asamblare la Wolfsburg în 1950. În 1956, producția autobuzului a fost mutată la uzina VW din Hanovra-Stöcken, unde este fabricat și astăzi. Mai întâi modelul T1, iar mai târziu seriile T2, T3, T4 și T5/T6. Aici veți găsi numeroase modele „Bulli” pe care le puteți închiria și admira. Un alt vehicul de cult este „Gândacul” VW. Acesta a ieșit pentru prima dată de pe linia de asamblare din Wolfsburg în 1938. Între 1974 și 1975, au fost produse 43.000 de „Gândaci” (Tipul 1) și la Hanovra. Încă din 1973, la reprezentanța VW din Hanovra-Nordstadt a fost creată o variantă specială rară a modelului Beetle, numită „Beetle Nordstadt”. Era vorba de o mașină în forma unui „VW 1303”, dar construită pe șasiul modelului Porsche 914/6. Pentru propulsie a fost ales un motor de la Porsche Carrera RS, cu o cilindree de 2,7 litri. Mașina putea accelera până la 100 km/h în puțin peste șapte secunde și atingea o viteză maximă de aproape 220 km/h. Cel târziu după seria americană de filme și seriale TV despre „Herbie” sau de la apariția seriei germano-elvețiene de filme despre „Dudu”, Beetle-ul s-a bucurat de statutul de mașină de cult. În fiecare an, pe 1 mai, are loc la parcările de expoziție Est din Hanovra „Maikäfertreffen”, cea mai mare întrunire de modelul VW Beetle din Europa, cu aproximativ 3.000 de exemplare de Beetle și alte modele VW

© HMTG

Obiective turistice

Locuri de interes

Descoperiți atracțiile turistice din Hanovra, pline de istorie și de experiențe.

citiți